Un val de ceata, foarte subtire
Acaparase mormintele reci.
Totul era scufundat in nesimtire
Caci ieri veneai, azi nu mai treci...
Cerul era mutilat periodic
De ploaia de fulgere fosforescente
Si in cimitir totul era ilogic,
Se rezuma la ganduri adiacente.
Intunecimea norilor infuriati
Cuprinse demult lumina rece,
Razbunandu-se, stropii erau scuturati,
Caci ieri veneati, azi nimeni nu mai trece...
really, am inceput sa ma gandesc la cum si-ar petrece cineva 3 zile cu mine. E foarte ciudat, mai ales luandu-mi in calcul calitatile: incepand de la ideea ca tot ce sta cu mine e al meu [*dupa jucariile de plus], pana la atentia de care am nevoie, egoismul si invidia, mai ales primul, tipice zodiei, sensibilitatea exagerata si fragilitatea cu sensul de "dezechilibru", "slabiciune" [imi cunosc defectele :)) ]Anyway, ideea ar fi funny :-))
Prima zi ~ o zi de joi, tipica de scoala~
~~ Cu toate ca dimineata a sosit, soarele e deja pe cer, eu nu prea as avea cum sa ma trezesc. As dormi in continuare, profitand de caldura plapumei, de faptul ca asternutul e moale, de intunericul oferit de jaluzele trase...
Daca te-ai trezi inaintea mea... poate ai avea putina mila sa ma trezesti si pe mine :o3 altfel nu cred ca m-as mai trezi. Dupa trezit ar incepe graba. Baia ar reprezenta o problema. Eu as sta circa o ora, iar cand ar veni randul tau te-as grabi, as dramatiza, as plange lipsa mamei, care m-ar fi trezit cu 15 min mai repede decat timpul necesar [cum ma stie ea :-" ]
Apoi am ajunge la scoala, unde mi-as cere scuze intregii scoli, as gasi o scuza, care ar fi o minciuna credibila [lol, la varsta asta nu-mi pot asuma o respomsabilitate >.< ]. Ne-am relua locurile in banca, unde n-as avea stare sau as fi prea concentrata la a desena sau compune ceva. Sunt cu adevarat o persoana isterica si impulsiva, doar ca mai stiu cand sa ma opresc, asta doar daca circumstantele mi-o cer cu adevarat. Nu-mi prea place seriozitatea si realismul. Astfel de persoana nu prea stiu sa se distreze :-??
Dupa ce am termina orele, am merge acasa, asta prin cele mai pustii locuri, pentru ca mie imi e frica de oameni. wah, ca un fel de fobie :-s
Odata ce am ajunge acasa... ar fi ceva probleme la partea cu mancatul. Eu nu stiu s agatesc, m-as baza pe tine, dar intr-un final am ajunge sa comandam pizza \:d/
La lectii ar fi mai greu. Eu nu prea am rabdare sa scriu, trebuie sa fac mai multe actiuni in acelasi timp. Fie sunt pe mess, fie ascult muzica si cant, fie vorbesc intruna. Cred ca te-as deranja si ar fi indicat sa nu ma asculti [asta daca nu gasesti ceva cu care sa ma mituiesti :> ]. Dar daca nu m-ai baga in seama, as renunta. M-as duce sa ma joc cu pisica lui sis :X :X :X
Iubesc sa fac pisicile fericite :x Sunt asa dragute, mai ales cand torc! De obicei ti se aseaza in brate, se foiesc pana ajung la cea mai confortabila pozitie, cand sunt pe deplin satisfacute, iubesc sa fie mangaiate, sa fie alintate ... :x iar eu le inteleg perfect, mi-ar placea sa fiu o pisica multumita, care are parte de toata atentia stapanului :x Dar imi place sa le fac pe pisici fericite [vreo pisica interesata? ;;) :)) si stapan e bun :)) lol ]
Dupa terminarea lectiilor, wow, ar fi tarziu, ar trebui sa dormim, doar ca eu... eu nu prea as avea somn, asa ca fie ne-am distra, dar daca am imparti acelasi pat, m-as foi in toate partile [dwah, nici in pa nu stau locului, respectiv daca gasesti o metoda sa ma obosesti --> lol, plimbari noaptea, 200 km/h]
Next day, Vineri ~sfarsit de scoala, vine week-endul ~
Dimineata, cu scoala, cu restul activitatilor specifice ei, ar fi ca si joi, doar ca as fi putin mai agitata. Cum s-au terminat orele, dupa ce mananc [*incerc sa nu evit mesele \:d/ ], am merge afara, ne-am plimba cam peste tot: padure, cimitir, supermarket, parc, pod, dig... apoi iar in parc, am veni acasa, am ajunge tarziu [wah, God, daca nu e cine sa-ti reproseze nimic, profiti din plin \:d/ ] Si noaptea inca n-ar fi gata :> planuri nebune pentru noapte, distractie, pana am adormi \:d/ sau am ajunge sa fim atat de somnorosi/oase incat n-am mai vedea bine.
Our last day, Sambata ~ week-end-ul si despartirea~
Ne-am trezi tarziu, din cauza oboselii acumulate. Stiind ca urmeaza sa pleci, am da un fel de party, doar tu si eu, iar "distractie", pentru ca duminica vine o zi grea --> as avea mult de invatat . Totusi, astazi am si filozofa, asta mai spre seara. Si am dramatiza, doar asta e foarte contagios \:d/ Dar mi-ar placea sa petrec 3 zile cu aproximativ oricine, daca asa ni le-am petrece.
Okay, eu mi-as petrece asa 3 zile cu tine, dar tu cu mine? Ce ai schimba?
*lol, ce idee am avut cu postul asta :)) e chiar funny, sau mie asa mi s epare. Incep sa consider blogul un fel de jurnal, pentru ca nu am nimic important de postat, sunt doar simple idei, aberatii, totul luat din campia mea cu vise, dar sunt ale mele :d
Simt cum netul ma calca pe nervi, la fel ca si vremea. Ma asteptam sa se incalzeasca, dar e din ce in ce mai frig. Ploaia de noaptea trecuta... e ca si cum cerul ar plange pentru ceva, dar nu imi vine nicio poveste in cap. Mi-am pierdut inspiratia din cauza stresului, abia astept sa treaca mai.
Lumea are ceva cu visele mele. O parte din lumea mea, adica hiro si eLLa sau asta ziceau pe fb :)) =)) Dar visele mele sunt prea ciudate. Mereu e innorat, mereu imi e frica sau mereu fug de cate ceva. Iubesc imbratisarile din vise pentru ca sunt asa calde! Ma intreb daca si cele din realitate sunt la fel sau trebuie sa ma multumesc cu cele din vise, care au fost foarte putine, doar 3 :))
Mi se pare mie sau e din ce in ce mai frig...
Ma enerveaza retelele telefonice. Nu pot vorbi cu cine vreau e ca e pe alta retea. In cosmo am o gramada de minute, dar nationale... wah, se termina din prima zi >.<
Tot in ultima vreme m-am batut de teama obsedanta de a nu-i pierde pe cei apropiati mie. Nu cred ca as rezista fara unele persoane. Problema e ca nu poti fugi de unele clipe din viata. Pierderea si inlocuirea celor din jur... dureros dar inevitabil. Uitarea e la fel de rece ca un strat de zapada, doar ca soarele nu reuseste sa o topeasca. E ceva firesc in viata sa te desparti de unii si sa-i cunosti pe altii, dar eu nu vreau asta. Vreau sa cunosc persoane noi, dar nu vreau sa renunt la cele vechi.
Mi-am dat seama ca sunt o persoana ingrozitoare, plina de banuieli si idei exagerate. Mi-am propus ca de acum s atac, altfel imi voi pierde prietenii... Inca ma simt vinovata pentru faza aia >.< (wah, multumesc, multumesc, multumesc pentru ca ai avut rabdare sa-mi explici, pentru ca m-ai linistit si never ever ever nu o sa mai banuiesc ceva).
Acum mi-a venit ceva in cap :-?? Cum ar fi lumea fara mine? Nici nu cred ca mi s-ar simti lipsa printre miliardele de locuitori :)) Sunt doar un punct, dar imi plac punctele.
Simt nevoia unei schimbari. Vreau sa plec undeva unde e liniste, vreau sa vina cineva cu mine, vreau sa simt caldura, vreau sa ma bucur de spatiul umbros dintre copaci, vreau sa vad florile in jurul meu, vreau sa simt firele de iarba, vreau sa simt o imbratisare calda, vreau atatea >.< Si tocmai de aia nu primesti nimic, pentru ca iti doresti prea multe.
Ma gandesc ca timpul trece repede, abia astept sa se termine scoala, abia astept sa stiu ca nu mai am responsabilitati pe cap (gen "wah, cat am de invatat sau scris" ). Vara asta vreau sa ma distrez, vreau sa ma roscatesc, vreau sa imi recapat inspiratia, vreau sa fac poze, vreau sa pierd vremea.
LOL, nu luati postul in seama, sunt doar ganduri si idei. ce e important din tot haosul asta, e ca "i love u :* :* :* " si restul zau daca are vreo importanta :))
Picaturi mari si reci cad
La fiecare secunda,
Dupa fiecare pas...
E o ploaie ce ingheata timpul,
Ce te tine in suspans.
Un vals al cuvintelor entuziasmate
Printre necunoscuti doritori
Sa iti patrunda cu totul fiinta,
Sa iti inteleaga nonsensul
Sau sa-ti curete constiinta.
Si dintre necunoscuti,
Cel mai necunoscut esti tu - calatorul
Printre abisurile reci din amintiri,
Printre negrele corabii din vise,
Printre florile de gheata din priviri.
Dar voi fi vesnic aici, in asteptare...
Lumina va fi vesnic aprinsa...
Ceasul inca iti numara pasii spre mine,
Iar timpul inca se scurge
fara-ncetare...
Spre vesnicie!
